România, în grupul statelor europene care solicită un tribunal împotriva crimelor de agresiune ale Rusiei în Ucraina

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a declarat joi că trebuie găsită „baza legală cea mai solidă” pentru crearea unui tribunal care să judece crimele de agresiune ale Rusiei, în urma rezoluției adoptate de Parlamentul European.

România „a fost un susținător foarte puternic al luptei împotriva impunității în ceea ce privește Rusia și făptuitorii ruși, în legătură cu conflictul din Ucraina”, a declarat Aurescu, în cadrul unui interviu acordat postului Al-Jazeera.

Aurescu a reamintit că, în martie, România a sesizat, „împreună cu multe alte state, Curtea Penală Internaţională pentru crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid”.

„Noi am introdus, de asemenea, Declaraţia noastră de intervenţie la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga în cazul dintre Ucraina şi Rusia, şi sunt mândru să spun că voi fi Agentul României în acest caz”, a adăugat şeful diplomaţiei române.

„Noi am intervenit de asemenea în cazul dintre Ucraina şi Rusia în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg”, a mai arătat el.

Ministrul de Externe a afirmat că România sprijină instituirea unui tribunal pentru judecarea crimei de agresiune a Rusiei.

„Biroul internațional al procurorului”

El a explicat însă că „partea cea mai dificilă este baza legală pentru înfiinţarea acestui tribunal, pentru că majoritatea precedentelor care au permis crearea altor tribunale internaţionale, altor tribunale penale ad-hoc sau altor tipuri de organisme au implicat Consiliul de Securitate al ONU, unde acum Rusia are, desigur, un veto împotriva oricărei astfel de forme de luptă contra impunităţii” sale.

Prin urmare, a adăugat el, „trebuie să găsim baza legală cea mai solidă pentru a crea un astfel de tribunal”. „Ne gândeam la un moment dat, în România, la precedentul Camerelor de Specialitate din Kosovo, care au fost create prin intermediul unui acord între Uniunea Europeană şi autorităţile din Kosovo”, a spus Aurescu.

„Deşi România nu recunoaşte Kosovo ca stat, din punct de vedere legal aceasta ar putea fi o formulă interesantă: spre exemplu, un acord între Uniunea Europeană şi Ucraina pentru a institui aceste camere, care pot fi conectate la unele camere naţionale ale Ucrainei.

În acelaşi timp, să avem un fel de ”birou internaţional al procurorului”, compus din experţi internaţionali în domeniu. Poate că aceasta este o propunere prea avansată, dar avem nevoie de o dezbatere juridică pe acest subiect”, a menţionat el.